Dan Dungaciu critică modul în care autoritățile române au reacționat după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al țării și a ajuns până în județul Buzău. Acesta susține că ridicarea a patru aeronave pentru o singură dronă arată că sistemul de apărare nu este suficient de bine pregătit pentru astfel de incidente, conform Realitatea PLUS.
„Să ridici patru aeronave împotriva unei drone care a ajuns totuși până la Buzău nu înseamnă în niciun caz că sistemul tău de apărare este pregătit și adecvat. Ce s-ar întâmpla, Doamne ferește, dacă ar veni mai multe drone? Câte avioane avem noi pentru a răspunde unor asemenea situații, dacă ridicăm patru avioane pentru fiecare dronă?”, a declarat Dan Dungaciu.
Dungaciu: Problema este că drona a ajuns până la Buzău
Acesta consideră că autoritățile au reacționat în grabă, din teama ca incidentul să nu provoace consecințe politice. În opinia sa, principala întrebare nu este câte avioane au fost ridicate, ci cum a fost posibil ca drona să pătrundă atât de mult pe teritoriul României.
„Lăsând gluma amară la o parte, este evident că sistemul nu este pus la punct și că există o disperare ca nu cumva să se întâmple ceva. Atunci acționăm heirupist și ridicăm de la sol tot ce se poate pentru a doborî o dronă care a ajuns până la Buzău”, a spus Dan Dungaciu.
El susține că riscul putea fi anticipat, în condițiile în care Rusia atacă de mai multe zile regiunea Odesa și porturile ucrainene. Potrivit acestuia, probabilitatea ca dronele să ajungă pe teritoriul României crescuse considerabil.
„Nu știm dacă drona a ajuns intenționat”
Dan Dungaciu a precizat că, în acest moment, nu se știe dacă drona a intrat intenționat în România și nici dacă aceasta aparținea Rusiei. Totuși, el afirmă că era de așteptat ca un astfel de incident să aibă loc.
„Nu știm deocamdată dacă drona a ajuns intenționat sau nu și nici dacă a fost într-adevăr o dronă rusească. Acestea sunt, pentru moment, doar supoziții. Însă era clar că un astfel de incident putea avea loc”, a declarat acesta.
Dungaciu avertizează că asemenea situații se pot repeta, deoarece atacurile asupra regiunii ucrainene vor continua. El mai spune că reacția României va fi analizată, indiferent dacă drona a fost sau nu trimisă intenționat spre teritoriul țării.
Critici privind costurile intervenției
Dan Dungaciu consideră că folosirea a patru aeronave și a unei rachete pentru doborârea unei singure drone a presupus costuri foarte mari. Acesta afirmă că autoritățile trebuie să explice ce tip de rachetă a fost folosit și cât a costat întreaga operațiune.
„Se va constata că România ridică patru aeronave de la sol și lovește cu o rachetă despre care nu știm ce tip este și nici cât costă. Dacă tragem linie, costurile nu sunt doar disproporționate, ci incredibil de disproporționate”, a spus acesta.
Dungaciu a criticat și lipsa unor explicații rapide din partea decidenților, în condițiile în care ministrul Apărării, Radu Miruță, nu urma să participe la conferința de presă anunțată de autorități.
„Oamenii văd toate aceste lucruri. Acum nu mai au nicio scuză politică, iar ceea ce îi interesează în acest moment este doar supraviețuirea politică. Aici este marea problemă”, a încheiat Dan Dungaciu.
Dan Dungaciu mai susține că incidentul cu drona ajunsă în județul Buzău nu trebuie transformat într-o discuție despre activarea Articolului 5 al NATO, ci într-o dezbatere despre capacitatea României de a-și apăra propriul spațiu aerian. Profesorul consideră că autoritățile române ar fi trebuit să fie mai bine pregătite, având în vedere că războiul din Ucraina se desfășoară de mai mulți ani în apropierea granițelor țării.
Acesta a explicat că NATO nu va lua o decizie politică majoră în lipsa dovezilor că drona a fost trimisă intenționat și a avut drept țintă România. În opinia sa, reacțiile Alianței sunt firești, însă responsabilitatea pentru gestionarea unor astfel de incidente revine în primul rând autorităților de la București.
„Este vorba aici de un incident la frontieră, în apropierea unui război care se petrece de ani de zile și în relație cu care statele de frontieră ar fi trebuit să fie, nu probabil, sigur, mai bine pregătite. Și doi, neexistând cel puțin deocamdată certitudinea că lovitura a fost directă, nemijlocită, țintită, sigur că NATO n-o să înceapă acum demersuri pentru a sugera că ar putea să intre explicit într-un război cu Federația Rusă”, a declarat Dan Dungaciu.
Profesorul atrage atenția că problema principală este lipsa de pregătire a României și semnalul transmis populației după mai multe incidente similare. „Aici nu e vorba de NATO și de articolul 5, aici este vorba de capabilitățile României și de pregătirea României de a face față unor asemenea tipuri de incidente. Din păcate, nu s-a întâmplat asta, semnalul pentru populație este tot mai prost, ținând seama de anterioarele incidente”, a mai spus Dan Dungaciu.
